Vegis.ro » Blog » Ce este melatonina și ce impact are asupra sănătății

Ce este melatonina și ce impact are asupra sănătății

April 2, 2021

Written by Raluca

Insomnia și alte tulburări de somn pot fi ameliorate cu ajutorul melatoninei, un hormon produs de corp, care se regăsește atât în compoziția anumitor alimente, cât și sub formă de supliment alimentar. Află ce rol are melatonina, ce impact poate avea asupra sănătății și când este recomandat să suplinești producția naturală a organismului.

CE ESTE MELATONINA

Melatonina este un hormon pe care organismul îl secretă în mod natural. Acest hormon este produs de glanda pineală de la nivelul creierului, dar se găsește și în alte părți ale corpului, la nivelul ochilor, intestinului și măduvei osoase. Este responsabil, în primul rând, de reglarea ritmului circadian al corpului (ceasul intern de 24 de ore).

Melatonina mai este numită și “hormonul somnului”, deoarece se secretă în cantități mari atunci când este întuneric și transmite semnale creierului că este noapte. Astfel, corpul se relaxează, iar somnul se instalează mai repede și mai ușor. Prin urmare, melatonina este adesea folosită pentru a combate probleme precum insomnia și tulburările de ritm circadian ce pot apărea ca urmare a diferențelor de fus orar.

Într-o meta-analiză a 19 studii efectuate de cercetători din Brazilia și America pe un eșantion de 1683 adulți și copii cu tulburări de somn se arată că administrarea de melatonină pe o perioadă de la 7 până la 28 de zile (perioadă de tratament personalizată pentru fiecare pacient în parte) a redus timpul necesar adormirii, a crescut timpul total de somn și a îmbunătățit calitatea somnului.

CUM FUNCȚIONEAZĂ

melatonina, ceasul intern al organismului

Melatonina funcționează împreună cu ritmul circadian al corpului. Cu alte cuvinte, ritmul circadian este ceasul intern al corpului. Te anunță când este timpul să dormi, să te trezești și să mănânci.

Melatonina contribuie, de asemenea, și la reglarea temperaturii corpului, tensiunii arteriale și a nivelului anumitor hormoni.

Nivelul melatoninei începe să crească în corp atunci când este întuneric afară, semnalându-i organismului că este timpul să dormi. În plus, acest hormon se leagă de receptorii din corp pentru a-i permite organismului să se relaxeze.

Spre exemplu, melatonina se leagă de receptorii din creier, favorizând astfel reducerea activității sistemului nervos.

Totodată, ajută la reducerea nivelului de dopamină, un hormon care te ajută să rămâi treaz. Melatonina este implicată și în unele aspecte ale ciclului zi-noapte la nivelul ochilor.

Întrucât melatonina ajută corpul să se pregătească pentru somn, persoanele al căror organism nu secretă acest hormon în cantități suficiente pot avea probleme cu somnul. Există mulți factori care pot cauza un nivel scăzut al melatoninei pe timp de noapte. Stresul, fumatul, expunerea la prea multă lumină noaptea (inclusiv lumina albastră), lipsa suficientă de lumină naturală în timpul zilei, munca în ture și îmbătrânirea afectează producția de melatonină, potrivit oamenilor de știință din Turcia, Brazilia și Japonia.

BENEFICIILE MELATONINEI ASUPRA ORGANISMULUI

Pe lângă faptul că ține la distanță insomnia și reduce oboseala cauzată de schimbările de fus orar, melatonina are și alte beneficii asupra organismului, conform specialiștilor.

Ajută la susținerea sănătății oculare: Oamenii de știință din cadrul Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară al Universității Complutense din Madrid, Spania, susțin că melatonina are puternice proprietăți antioxidante, datorită cărora ajută la reducerea afecțiunilor oculare precum degenerescența maculară. Acest beneficiu a fost confirmat de cercetătorii chinezi din cadrul Centrului de Oftalmologie Zhongshan al Universității Guangzhou din China, care au descoperit în urma unui studiu că administrarea zilnică a 3 mg de melatonină între 6 și 24 de luni a ajutat la protejarea retinei și la încetinirea degenerescenței maculare, fără niciun efect secundar semnificativ. În plus, oamenii de știință din Rusia au descoperit în urma unui studiu pe animale că administrarea melatoninei a scăzut severitatea și incidența retinopatiei, o boală oculară care afectează retina și poate duce la pierderea vederii.

Poate reduce simptomele depresiei sezoniere: Acest tip de depresie se află în strânsă legătură cu modificările anotimpurilor și apare în fiecare an în aceeași perioadă, simptomele declanșându-se, de obicei, la sfârșitul toamnei până la începutul iernii. Specialiștii din cadrul Spitalului Yale-New Haven din New Haven, SUA, susțin că apariția acestei afecțiuni ar putea fi legată de modificările ritmului circadian cauzate de scurtarea zilei în sezonul rece. Întrucât acest hormon joacă un rol important în reglarea ritmului circadian, suplimentele pe bază de melatonină sunt folosite, adesea, la recomandarea medicului de specialitate cu scopul de a reduce simptomele depresiei sezoniere.

Ajută la combaterea refluxului gastroesofagian: Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune în care acidul din stomac urcă spre esofag, determinând simptome precum dureri epigastrice, arsuri stomacale și esofagiene, greață și eructații. Cercetătorii brazilieni au descoperit că melatonina blochează secreția de acizi din stomac. De asemenea, scade producția de oxid nitric, un compus care relaxează sfincterul esofagian inferior, permițând acidului stomacal să ajungă în esofag.

Ameliorează simptomele tinitusului: Această condiție medicală se manifestă prin apariția unui țiuit sau zgomot la nivelul urechii, care poate persista pe o perioadă mai lungă de timp, scăzând sau crescând în intensitate. Deși nu este o probelemă severă de sănătate, poate fi extrem de neplăcută. Oamenii de specialitate din cadrul Universității Ohio din Ohio, SUA, au descoperit că administrarea a 3 mg de melatonină înainte de somn, pentru 30 de zile, a contribuit la reducerea simptomelor cauzate de tinitus și a îmbunătățit semnificativ calitatea somnului.

Încetinește declinul cognitiv: Nivelul melatoninei scade odată cu înaintarea în vârstă, mai ales în cazul persoanelor care suferă de boala Alzheimer. O meta-analiză ce cuprinde rezultatele mai multor studii realizate de oamenii de știință din China arată că melatonina ajută la reducerea declinului cognitiv asociat bolii Alzheimer.

Favorizează creșterea masei musculare: Într-un studiu publicat în revista de Fiziologie aplicată, nutriție și metabolism din Canada, SUA, se arată că melatonina ajută la creșterea masei musculare în cazul femeilor aflate la postmenopauză. Alte cercetări indică faptul că acest hormon protejează și sportivii de leziunile musculare. Specialiștii susțin că melatonina reduce stresul oxidativ indus de efortul fizic intens și susține organismul în procesul de creștere a masei musculare. Acest lucru este posibil datorită proprietăților antioxidante ale melatoninei care combat efectele negative ale stresului oxidativ.

Alte beneficii ale melatoninei includ:

reducerea îmbătrânirii premature a corpului;
reducerea inflamațiilor din corp;
reducerea durerilor de cap;
menținerea sănătății inimii;
îndepărtarea radicalilor liberi din corp.

CARE ESTE DOZA NECESARĂ DE MELATONINĂ

Doza necesară de melatonină variază de la o persoană la altă persoană, în funcție de mai mulți factori precum greutatea corporală, metabolismul și starea generală de sănătate. De obicei, se recomandă între 1 mg și 5mg de melatonină pe zi, doză care se administrează seara, cu 1-2 ore înainte de culcare. Dacă te numeri printre persoanele care se confruntă cu una dintre afecțiunile ce pot fi ameliorate cu ajutorul melatoninei, discută cu medicul specialist pentru un tratament personalizat.

MELATONINA, PREZENTĂ ȘI ÎN ALIMENTE

Cercetători din mai multe centre universitare din China au descoperit că melatonina se regăsește și în unele alimente. Dintre nuci, fisticul conține cea mai mare concentrație de melatonină. Ouăle și peștele sunt, de asemenea, surse bune de melatonină.

Alte alimente cu niveluri ridicate de melatonină sunt strugurii, căpșunile, cireșele, roșiile, ardeii și ciupercile. Alege să incluzi aceste alimente în dieta ta zilnică pentru a-i oferi organismului melatonină, dar și alte substanțe nutritive esențiale pentru o sănătate de fier.

CE EFECTE ADVERSE POATE AVEA MELATONINA

Atunci când se administrează o doză prea mare de melatonină, în unele cazuri poate apărea o stare accentuată de somnolență sau, din contră, persoana în cauză devine extrem de energică și nu mai poate dormi. Mai pot apărea și alte simptome precum dureri de cap, dureri de stomac, dureri articulare, diaree, anxietate și iritabilitate. Totodată, melatonina în exces poate duce la creșterea tensiunii arteriale, iar acest efect advers poate fi problematic în cazul persoanelor care deja suferă de hipertensiune arterială. Consultul unui medic de specialitate este necesar înainte de a lua un supliment pe bază de melatonină.

Melatonina nu este recomandată persoanelor care:

iau anticoagulante, tratament pentru hipertensiune sau medicamente pentru suprimarea sistemului imunitar;
suferă de diabet, tulburări compulsive, hemofilie, demență, depresie;
au avut o reacție alergică la melatonină în trecut;
iau alte medicamente care provoacă somnolență;
beau alcool în mod constant.

În cazul femeilor însărcinate care suferă de insomnii sau nu se pot odihni, melatonina poate interfera cu ciclurile de somn atât în cazul mamei, cât și al fătului. Deși melatonina este în general sigură, nu există suficiente studii privind efectele acesteia în timpul sarcinii. Femeile gravide sau care se gândesc să rămână însărcinate trebuie să discute cu medicul specialist înainte de a lua acest supliment.

Melatonina este un supliment necesar organismului atunci când te confrunți cu insomnii sau alte tulburări de somn care pot afecta în timp calitatea vieții și, implicit, starea generală de sănătate. În plus, acest hormon aduce și alte beneficii importante pentru corp. Dacă te confrunți cu una dintre afecțiunile menționate, consultă-te cu medicul tău pentru a afla dacă poți lua un supliment pe bază de melatonină și ce doză îți este recomandată. Pe vegis.ro găsești melatonină cu concentrații diferite, sub formă de capsule sau comprimate.