În ultimii ani m-am specializat în mâncatul pe fond emoțional și am lucrat cu mulți clienți care se luptă cu poftele alimentare. Aceste impulsuri intense de a mânca un anumit tip de alimente pot fi copleșitoare și greu de rezistat, ducând la sentimente de vinovăție și rușine. Cu toate acestea, cred că poftele alimentare pot dezvălui mult mai mult decât o simplă dorință pentru un anumit gust sau textură. De fapt, ele pot fi un simptom al unor nevoi emoționale sau psihologice mai profunde, care nu sunt satisfăcute.
Ce pot transmite poftele alimentare
Haideți să explorăm câteva dintre condițiile sau nevoile pe care le pot ascunde poftele alimentare:
Reglarea emoțiilor
Mulți oameni apelează la mâncare ca la o modalitate de a face față emoțiilor dificile. Poftele alimentare își au deseori rădăcina în nevoi elementare neîndeplinite – nevoia de distracție, de incitare sau de iubire – care sunt probleme pe care cei mai mulți le-am considera „normale” și care stau în puterea noastră să le vindecăm.
Cele patru emoții primare din spatele mâncatului excesiv din cauze emoționale sunt:
Frica: nesiguranță, ca și cum ai merge pe coji de nuci; frica de abandon, probleme de control, depresie, frici de intimitate, frici sexuale etc.
Furia: față de altă persoană, față de o nedreptate, față de sine, sentimentul că ești abuzat etc.
Tensiunea: stres, frustrare, furii vechi, transformate în amărăciune sau în ranchiună, gelozie, nerăbdare etc.
Rușinea: autoînvinovățire, stimă de sine scăzută, dezgust față de sine, lipsă de încredere în propria compentență, sentimentul că nu meriți nimic bun.
Nevoi nesatisfăcute de confort sau securitate
Mâncarea poate fi, de asemenea, o sursă de confort și securitate. Mulți dintre noi au asocieri pozitive cu anumite alimente din copilărie sau din alte momente semnificative din viața noastră. Dacă cineva se simte neliniștit sau nesigur, poate apela la aceste alimente familiare ca o modalitate de a se simți în siguranță.
Gestionarea stresului
Stresul este un declanșator comun pentru poftele alimentare. Atunci când ne confruntăm cu stresul, corpul nostru produce cortizol, un hormon care ne poate crește pofta de mâncare și pofta de alimente bogate în grăsimi și zaharuri. Acest lucru se datorează faptului că aceste alimente oferă o sursă rapidă de energie și plăcere, ceea ce ne poate ajuta să facem față stresului pe termen scurt. Cu toate acestea, faptul că ne bazăm pe alimente ca mecanism de adaptare poate duce la probleme de sănătate pe termen lung și la un ciclu de alimentație emoțională.
Dependența
În cele din urmă, pofta de mâncare poate fi uneori un semn de dependență. La fel ca în cazul drogurilor sau al alcoolului, unii oameni pot deveni dependenți de anumite tipuri de alimente. Acest lucru este valabil mai ales pentru alimentele bogate în zahăr sau grăsimi, deoarece acestea pot declanșa eliberarea de dopamină, o substanță chimică care creează sentimente de plăcere și recompensă. În timp, acest lucru poate duce la o dependență de aceste alimente și la dificultăți în controlul poftelor.
Deficiențe nutriționale
Destul de rar, pofta de mâncare poate fi un semn că organismul nostru duce lipsă de anumiți nutrienți. De exemplu, dacă cineva are poftă de ciocolată, este posibil să aibă, de fapt, un deficit de magneziu. În mod similar, o poftă de alimente sărate poate indica o nevoie de mai mulți electroliți. Acordând atenție tipurilor de alimente la care tânjim, putem obține informații despre ceea ce are nevoie corpul nostru pentru a funcționa cât mai bine.
Cum diferențiem foamea fizică de mâncatul emoțional?
Înainte de a vă da câteva recomandări de gestionare aș vrea sa vă explic cum faceți diferența între foamea emoțională si foamea fizică.
Foamea emoțională
1. Este bruscă. Acum trimiți un mail si nu te gândești la mâncare, iar în clipa următoare ești înfometat. Foamea ajunge de la 0 la 120km/oră într-o perioadă scurtă de timp.
2. Este pentru un anumit aliment. Poftiți la un anumit tip de aliment, de exemplu ciocolată, înghețată, chipsuri. În cazul mâncatului pe fond emoțional, simțiți că aveți nevoie să mâncați acel aliment. Niciun înlocuitor nu o sa fie bun.
3. Este urgentă. Foamea care are o bază emoțională te îndeamnă să mănânci ACUM.
4. Este cuplată de o emoție supărătoare. Șeful a țipat la tine. Copilul are probleme la școală. Nu te înțelegi cu partenerul.
5. Nu încetează nici când corpul e plin. Mâncatul care are o bază emoțională provine dintr-o dorință de a acoperi durerea. Vă “îndopați” pentru a vă amorți emoțiile tulburătoare.
DESCOPERĂ MAI MULTE ȘI ÎN ARTICOLUL “CE ESTE ȘI CUM GESTIONĂM MÂNCATUL EMOȚIONAL?“
Foamea fizică
1. Este treptată. Vă ghiorțăie mațele. Foamea fizică vă dă indicii constante și progresive că e timpul să mâncați.
2. Este deschisă la diferite alimente. În cazul foamei fizice, e posibil să aveți preferințe, dar acestea sunt flexibile.
3. Este răbdătoare. Foamea fizică ar prefera să mâncați curând, dar nu vă ordonă să mâncați chiar atunci.
4. Apare dintr-o nevoie fizică. Foamea fizică apare pentru că au trecut patru sau cinci ore de când ați mâncat ultima dată.
Cum gestionăm poftele alimentare?
Dacă vă găsiți că vă luptați cu poftele alimentare, este important să înțelegeți că acestea pot fi un simptom al unei probleme mai profunde. Prin identificarea cauzei care stă la baza poftelor dumneavoastră, puteți lua măsuri pentru a aborda rădăcina problemei și pentru a dezvolta mecanisme de adaptare mai sănătoase.
Iată câteva recomandări pentru a vă ajuta să gestionați poftele alimentare:
- Identificați-vă factorii declanșatori. Acordați atenție când și de ce aveți pofte alimentare. Sunt ele legate de anumite emoții sau situații specifice? Odată ce vă înțelegeți factorii declanșatori, puteți dezvolta strategii pentru a le aborda.
- Practicați conștientizarea. Mindfulness este o tehnică care presupune să acordați atenție momentului prezent fără a judeca. Practicând mindfulness, puteți învăța să vă recunoașteți și să vă acceptați poftele fără a ceda în fața lor.
- Creați un mediu de susținere. Înconjoară-te de oameni care îți susțin obiceiurile alimentare sănătoase și evită mediile care îți pot declanșa poftele. De exemplu, dacă știi că dacă te afli în preajma alimentelor nesănătoase îți va fi greu să reziști, evită pe cât posibil aceste situații.
- Dormiți suficient. Lipsa somnului vă poate perturba hormonii și vă poate crește pofta de mâncare, ceea ce duce la mai multe pofte alimentare. Asigurați-vă că acordați prioritate obținerii unui somn suficient în fiecare noapte pentru a vă ajuta să vă reglați pofta de mâncare și pentru a vă îmbunătăți sănătatea generală.
- Căutați ajutor profesional. Dacă vă luptați cu pofta de mâncare sau cu mâncatul emoțional, luați în considerare posibilitatea de a căuta ajutor profesional. Un specialist vă poate ajuta să identificați cauzele care stau la baza poftelor dumneavoastră și să dezvoltați strategii pentru a le gestiona.
În concluzie, poftele alimentare pot dezvălui mult mai mult decât o simplă dorință pentru un anumit gust sau textură. Ele pot fi un simptom al unor nevoi emoționale sau psihologice care nu sunt satisfăcute. Prin identificarea cauzei care stă la baza poftelor dumneavoastră și prin dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de adaptare, vă puteți gestiona poftele și vă puteți îmbunătăți sănătatea și bunăstarea generală. Nu uitați că solicitarea de ajutor profesional este întotdeauna o opțiune dacă vă luptați să vă gestionați poftele pe cont propriu.
