Ronțăitul este un obicei foarte comun pe care mulți oameni îl practică, de multe ori fără să realizeze impactul potențial al acestuia asupra sănătății lor. Deși poate părea inofensiv, ronțăitul excesiv poate duce la creșterea în greutate și poate avea efecte negative asupra sistemului nostru digestiv. În calitate nutriționist si viitor psiholog clinician, cred că înțelegerea cauzelor care stau la baza ronțăitului și dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase pot ajuta la gestionarea eficientă a acestui obicei.
Ronțăitul între mese – perspectiva psihologică
Dintr-o perspectivă psihologică, gustările sunt adesea declanșate de emoții și stres. Avem tendința de a ajunge la mâncare atunci când suntem anxioși, plictisiți sau pur și simplu căutăm o distragere a atenției. Recunoașterea acestor factori declanșatori și găsirea unor modalități mai sănătoase de a le face față poate ajuta la ruperea ciclului de ronțăit fără noimă.
Să vă dau un exemplu, dacă aveți poftă de snacksuri crocante (chipsuri, floricele, crackers) este posibil să le consumați din cauza stresului, a furiei si a anxietății. Texturile crocante oferă o supapă cathartică pentru toată tensiunea pe care o mențineți la nivelul maxilarului. Ele acționează ca un sac de box! Ne eliminăm tensiunea si supărarea cu fiecare mușcătură din ceva crocant. Chiar si sunetul crocant este liniștitor si ne amintește de puterea pe care o avem, zdrobind fiecare bucățică cu dinții.
DESCOPERĂ MAI MULTE ȘI ÎN ARTICOLUL “CE ESTE ȘI CUM GESTIONĂM MÂNCATUL EMOȚIONAL?“
Cum poți gestiona nevoia de ronțăit?
Angajarea în activități fizice (chiar si plimbările în aer liber), practicarea atenției (mindfulness) sau practicarea unor hobby-uri pot fi strategii eficiente pentru a gestiona stresul și emoțiile fără a recurge la mâncare. În plus, a fi atenți la tipurile de gustări pe care le alegem poate fi, de asemenea, benefic. Optarea pentru alimente integrale, cum ar fi fructele, legumele și nucile sau alte oleaginoase (caju, migdale, fistic), poate oferi o gustare mai satisfăcătoare și mai hrănitoare decât alimentele procesate, care sunt bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase.
Dezvoltarea unor obiceiuri alimentare sănătoase este esențială pentru a gestiona gustările dintre mese. O dietă echilibrată, care include toate grupele de alimente în cantități adecvate, poate ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge și poate reduce nevoia de a lua gustări. Săritul peste mese poate duce la supraalimentare și la necesitatea de a ronțăi, așa că este esențial să mâncați trei mese pe zi. În plus, planificarea din timp și păstrarea unor gustări sănătoase la îndemână poate ajuta la reducerea foamei și la evitarea gustărilor impulsive. Pregătirea gustărilor din timp, cum ar fi tăierea legumelor si pregătirea unei paste tartinabile, poate face ca gustările sănătoase să fie mai convenabile.
Un alt factor care trebuie luat în considerare atunci când gestionăm ronțăielile dintre mese este mediul în care ne aflăm. Mediul înconjurător poate avea un impact asupra obiceiurilor noastre de a lua gustări. De exemplu, dacă avem acces ușor la gustări la locul de muncă sau acasă, poate fi mai greu să rezistăm tentației de a lua o gustare. A fi atenți la ceea ce ne înconjoară și a face schimbări pentru a promova o alimentație sănătoasă poate fi de ajutor. De exemplu, păstrarea gustărilor nesănătoase la vedere și înlocuirea lor cu opțiuni mai sănătoase poate face mai ușor să facem alegeri mai bune.
În concluzie, gestionarea gustărilor între mese nu ține doar de voință și autocontrol. Este nevoie de înțelegerea factorilor psihologici și dietetici care contribuie la obiceiurile de a lua gustări și de dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase pentru a le gestiona eficient. Recomand dezvoltarea practicilor de mindfulness, implicarea în activități fizice, planificarea meselor din timp și crearea unui mediu sănătos ca strategii eficiente pentru a gestiona gustările între mese. Adoptând o abordare holistică a obiceiurilor de ronțăit, putem promova o alimentație sănătoasă și bunăstare generală.
