Obișnuim să îi aruncăm însă, în unele cazuri, reprezintă cea mai bogată sursă nutritivă din fruct! Este vorba despre sâmburii și semințele fructelor care, asemenea miezului, conțin minerale, vitamine, antioxidanți, proteine, fibre, grăsimi sănătoase și alte substanțe benefice organismului.
Iată un top 4 al celor mai sănătoși sâmburi de fructe la care ar trebui să te gândești de 2 ori înainte de a-i arunca!
Semințe de pepene roșu
Semințele pepenului roșu sunt cele care stau în calea fericirii noastre, iar în acest context, fericirea este miezul dulceag, pufos și răcoritor al pepenului. Dacă obișnuiești să savurezi feliile de pepene cu tot cu sâmburi, nu îți face griji; nu îți va crește un pepene în burtă așa cum te avertizau bunicii când erai mic/ă. 🙂
Ce nu știau bunicii e că semințele pepenului roșu sunt de fapt o sursă importantă de minerale și nutrienți, cum ar fi:
– magneziu, element implicat în peste 300 de reacții biochimice în organism;
– zinc, mineral esențial pentru buna funcționare a sistemului imunitar;
– grăsimi sănătoase care reduc nivelul colesterolului rău;
– aminoacizi, în special arginină ce contribuie la reglarea presiunii arteriale;
– proteine: 2 linguri de semințe este echivalentul a 10g de proteine;
– vitaminele din complexul B (niacină, folate, riboflavină, tiamină și acid pantotenic).
Semințele de pepene roșu pot fi consumate ca atare sau lăsate 15 minute în cuptor la o temperatură ridicată, iar apoi presărate cu sare de mare și un strop de ulei de măsline. Însă, pentru a beneficia în totalitate de întregul conținut nutritiv al semințelor, se recomandă consumul fără coajă: lasă-le la înmuiat câteva zile iar coaja se va desprinde ușor.
Sâmburi de avocado
Sâmburele de avocado este una din cele mai bogate surse naturale de antioxidanți, iar conform unui studiu efectuat de către Universitatea Națională din Singapore, mai bine de 70% din totalul antioxidanților pe care îi conține avocado s-ar afla în sâmbure, și nu în fructul propriu-zis!
Pe lângă antioxidanți, sâmburii conțin un nivel ridicat de potasiu (atunci când fructele nu sunt complet coapte) conform unui articol publicat în anul 1951 de către California Avocado Society, dar și alți nutrienți precum fosfor, fibre solubile și o cantitate mică de taninuri. Taninurile sunt responsabile de gustul amărui specific sâmburelui, gust care însă poate fi mascat prin diverse mixuri.
Sâmburele de avocado se consumă sub formă de pudră presărată peste mâncare sau în smoothie-uri: usucă sâmburii în cuptor timp de 2 ore la 120 de grade Celsius și îndepărtează pielița de la exterior. Presează cu mânerul unui cuțit până sâmburele se despică în 2 jumătăți și amestecă-le într-un blender până la obținerea unei pulberi. Sâmburele se poate sfărâma și cu ajutorul unui ciocan, iar apoi amestecat în blender pentru mărunțirea părticelelor solide rămase.
Sâmburi de lămâie
Ți s-a întâmplat vreodată să muști din greșeală dintr-un sâmbure de lămâie? Dacă nu, îți spunem noi că are un gust amărui, însă acest lucru nu ar trebui să fie un impediment în ceea ce privește consumul.
Asemenea pulpei, sâmburii de lămâie sunt bogați în vitamina C, unul dintre cei mai puternici antioxidanți, și au capacitatea de a curăța organismul de toxine și chiar viermi intestinali. Dacă te confrunți cu o astfel de problemă, zdrobește 10-12 sâmburi de lămâie și fierbe-i împreună cu 250ml de apă sau lapte. Consumă “medicamentul” obținut pe stomacul gol, timp de 4 zile consecutive.
Iar poate unul dintre cele mai interesante aspecte legate de sâmburii de lămâie este faptul că aceștia conțin acid salicilic, una din principalele componente ale aspirinei.
Așadar, data viitoare când îți prepari limonadă, nu mai “pescui” sâmburii cu lingurița și consumă-i cu încredere. Important de menționat este faptul că deși sunt considerați siguri pentru sănătate, consumul sâmburilor de lămâie ar trebui să fie unul moderat și evitat de către persoanele care suferă de sindromul colonului iritabil sau alte afecțiuni digestive.
Sâmburi de mere
Unii dintre cei mai controversați sâmburi de fructe care pot fi consumați sunt semințele de mere. Motivul? Acestea conțin amigdalină, substanță care, în contact cu enzimele noastre digestive, provoacă eliberarea unei doze mici de cianură. După cum bine știm cu toții, cianura se încadrează în categoria celor mai periculoase otrăvuri existente, de unde și asocierea semințelor de mere cu nesiguranța în consum.
Eliberarea amigdalinei se declanșează în momentul în care semințele sunt mestecate, însă cantitatea de cianură pe care o produce în organism este foarte mică. Pericolul apare atunci când semințele merelor sunt consumate într-o cantitate mare iar ca acestea să devină toxice, o persoană ar trebui să mestece și să ingereze numai puțin de 200 de sâmburi sau să consume 40 de cotoare de mere odată!
Așadar, consumul din când în când a unei cantități mici de semințe de mere nu prezintă niciun pericol pentru sănătate. Ba mai mult, amigdalina este utilizată ca tratament adjuvant în tratarea mai multor tipuri de cancer datorită efectelor sale anticancerigene.
Prin urmare, anumiți sâmburi de fructe pot aduce organismului un aport suplimentar de nutrienți, tocmai de aceea este indicat și consumul lor, bineînțeles, un consum moderat.
