Ce înseamnă vegetarian? Conceptele de vegetarianism și veganism se cunosc de ani buni, însă pentru multe persoane există, în continuare, o ușoară dificultate în a recunoaște cele două stiluri. Toată lumea „are o idee”, dar asta nu este suficient pentru a înțelege aceste concepte în profunzimea lor.
Vegetarianismul și veganismul sunt, de multe ori, studiate împreună atunci când vine vorba despre cercetări nutriționale și psihologice, în special pentru a le compara și pentru a face tot mai cunoscute distincțiile. Ambele presupun un aport alimentar limitat de produse de origine animală, însă fiecare dintre categorii are propriile specificații: în timp ce vegetarienii nu consumă carne, însă pot consuma produse lactate sau ouă, veganii nu consumă absolut niciun fel de produs care provine de la animale. Mai mult decât aceste diferențe ce urmează să fie detaliate ulterior, studiile în domeniu sugerează faptul că vegetarienii și veganii diferă unii de alții și prin factori de tip neurologic, comportamentali și de atitudine. Practic, comportamentele, obișnuințele alimentare se împletesc cu identitatea, personalitatea și astfel se conturează și modelează felul în care oamenii înțeleg cine sunt și felul în care le transmit această informație și celor din jur.

Așadar, care sunt diferențele între a fi vegetarian și a fi vegan? Dar, poate mai important decât atât, ce beneficii și costuri aduc cu ele acestea două? Ambele au devenit adevărate stiluri de viață ce sunt adoptate de tot mai multe persoane.
Ce înseamnă vegetarian vs vegan – diferențe între vegetarieni și vegani
Să avem o dietă cu produse alimentare sănătoase, fără zahăr, este recomandarea pe care o auzim cel mai des în ziua de astăzi. Asta din cauza faptului că există foarte multe alimente procesate care nu ne fac deloc bine. Medicii și nutriționiștii ne recomandă să consumăm multe fructe și legume în fiecare zi – dar asta înseamnă că ne recomandă să devenim vegani? O altă recomandare este aceea de a consuma produse lactate pentru a-i oferi organismului cantitatea necesară de calciu – dar asta înseamnă să nu fim vegani, ci lacto-vegetarieni? Nu. Niciuna dintre ele. Recomandările nutriționiștilor și ale medicilor nu sunt acelea de a deveni vegani sau vegetarieni, ci acelea de a avea o dietă echilibrată. Și atunci? A fi sau nu vegan sau vegetarian nu ne aduce o dietă echilibrată? Ba da, dacă știm ce presupune fiecare dintre cele două stiluri alimentare și dacă știm cum să-i oferim organismului micro și macro nutrienții de care are nevoie.

Ce înseamnă vegetarian
Încă din cele mai vechi timpuri (informațiile datează încă de pe vremea filosofilor greci Pitagora și Platon), preocupările etice și spirituale au motivat oamenii să se abțină de la a consuma carne. Argumentele referitoare la beneficiile pentru sănătate deprinse din studiile oamenilor de știință care fac cercetări referitoare la vegetarianism sunt destul de recente. Ei au descoperit multe beneficii ale acestei diete, însă și unele minusuri, dar studiile continuă.

Așadar…ce înseamnă vegetarian? Grupuri de oameni, specialiști sau nu, au definiții diferite pentru ceea ce înseamnă vegetarian. Acestea variază foarte mult, deoarece unele persoane care se auto-identifică vegetarieni, evită să consume toate produsele de origine animală, iar altele consumă, ocazional carne de pește, denumindu-se în continuare vegetarieni. Confuzia în jurul utilizării conceptului este cu atât mai mult de înțeles, cu cât sunt persoane care se consideră vegetariene, dar consumă ouă sau produse lactate. Și atunci?
A fi vegetarian, conform definiției Academiei de Nutriție și Dietetică, înseamnă a nu consuma absolut niciun produs din carne și nici fructe de mare. Cu toate acestea, controversele cu privire la definiția exactă a acestui concept vor continua mult timp, deoarece vegetarianismul are mai multe categorii. Ce este sigur, însă, este faptul că alimentația vegetariană primește tot mai multă atenție și importanță în domeniul medical, dar și în contexte psihologice, sociale și ecologice.
Ce înseamnă vegan și ce mănâncă un vegan
În ziua de astăzi, veganismul nu mai este o practică culturală marginalizată. Deși abținerea de la a consuma produse provenite din animale pe motive etice, de mediu, de sănătate sau filosofie a fost considerată o limită extremă, în ultimii ani popularitatea veganismului a crescut, chiar triplându-se.

Nu există o definiție general acceptată în ceea ce privește veganismul. Societatea Vegană definește veganismul ca fiind un angajament pe termen lung deoarece îl vede ca pe un mod de a trăi care caută să excludă toate formele de exploatare și cruzime față de animale, atât pentru alimentație, cât și pentru haine sau încălțăminte. Alte societăți pun accentul pe diete, atunci când definesc acest concept – persoanele care nu consumă niciun fel de produs ce provine de la animale, nici măcar miere, sunt considerate vegane.
Cu toate acestea, deși aceste grupări, societăți, pun accentul pe diferite aspecte legate de comportamentul față de animale, cert este că veganii nu consumă deloc produse de proveniență animală. Nici carne, nici ouă și nici produse lactate. Totuși, există o categorie de vegani auto-identificați ce susțin faptul că, uneori, consumă astfel de produse. Acest lucru le-a sugerat oamenilor de știință faptul că unii vegani nu respectă cu strictețe regulile și definițiile acestui stil, lucru care face și mai dificilă conceptualizarea referitoare la ce este veganismul.

Ce este veganismul – diferențe între tipuri de vegetarieni și tipuri de vegani
Deși unele persoane acceptă ideea că veganismul este o subramură a vegetarianismului, alții consideră că sunt concepte complet diferite. Oare care este adevărul? Depinde. Dacă ne referim strict la alimentație vegană sau vegetariană, atunci cele două stiluri alimentare sunt doar o categorie (vegetarianism) și o subcategorie (veganism). Dacă ne referim la toate aspectele implicate în definițiile conturate de marile organizații ale lumii din domeniu despre veganism, atunci sunt două stiluri diferite de viață. Totuși, până una alta, există câteva tipuri de vegetarieni și vegani despre care este bine să cunoști câteva informații, mai ales în cazul în care faci și tu parte dintr-o categorie, dar nu îți este încă clar din care.
Tipuri de vegetarieni
O dietă vegetariană bine pusă la punct, alcătuită cu ajutorul unui specialist în nutriție și dietetică, poate fi o modalitate extrem de sănătoasă de a-ți satisface orice nevoie nutrițională. Cu toate acestea, încă există persoane care încep astfel de diete fără acest ajutor. Riscul major la care se supun este ca alimentația să se bazeze mult prea mult pe alimente procesate, foarte bogate în calorii, mult zahăr, grăsimi sau chiar sodiu. Pentru o dietă vegetariană, dar nu numai, care să fie benefică, trebuie să consumi multe fructe, legume, cereale integrale și multe alimente bogate în calciu. În caz contrar, nu vei putea oferi organismului toți nutrienții de care are nevoie.
Dacă totuși îți dorești să fii vegetarian și să te descurci pe cont propriu, trebuie să cunoști câteva informații despre tipurile de vegetarieni care există. Asta pentru că vegetarianismul nu are legătură doar cu carnea.

- Lacto-vegetarieni – acest stil alimentar exclude consumul de carne sau ouă, precum și orice preparat care le conține. Însă, dieta include consumul de produse lactate.
- Ovo-vegetarieni – în acest caz, atât carnea și fructele de mare, cât și produsele lactate sunt excluse. Ovo-vegetarienii mănâncă numai ouă ca aliment ce provine de la animale.
- Lacto-ovo-vegetarieni – aceste persoane consumă produse lactate și ouă, însă exclud carnea.
- Dieta pescatariană – persoanele care urmează o astfel de dietă renunță la carne, produse lactate și ouă, însă consumă pește și fructe de mare.

Tipuri de vegani
O dietă vegană este mult mai exigentă decât o dietă vegetariană. În acest caz este mult mai recomandat să consulți un specialist în nutriție și dietetică, deoarece riscurile de a exclude nutrienții necesari organismului sunt mult mai mari dacă nu îți formezi o dietă echilibrată.
Calitatea unei diete cu produse ecologice bio și vegane depinde de alimentele care o compun. În timp ce unele pot avea multe beneficii pentru organism, altele pot dăuna. Dacă îți dorești să urmezi acest stil alimentar, trebuie să cunoști diferitele categorii de veganism. Iată care sunt acestea:
- Veganism dietetic – se referă la acele persoane care exclud complet orice aliment de proveniență animală din dieta lor, însă continuă să le folosească în alte produse precum cele de îmbrăcăminte sau cosmetice.
- Veganism cu alimente integrale – persoanele din această categorie aleg să își formeze un stil alimentar bazat pe alimente integrale precum fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe.
- Veganism „junk-food” – în această categorie intră persoanele care consumă alimente procesate precum cartofii prăjiți, alimente congelate sau diferite deserturi.
- Raw-veganii – poate cea mai cunoscută subcategorie a stilului vegan. Aceste persoane consumă numai alimente în stare crudă sau gătită la maximum 48 grade Celsius.
- Vegani care consumă alimente crude sărace în grăsimi – dieta lor se bazează pe multe fructe. Elimină din dietă alimente precum nucile sau avocado. Din când în când consumă și cantități mici din alte plante.

Abordări pro și contra veganism și vegetarianism
Alimentele pe care corpul nostru le asimilează dictează felul în care el se dezvoltă și ne poate ajuta să ducem la final provocările de zi cu zi. Influențează starea de dispoziție, făcându-ne să ne bucurăm mai mult de fiecare zi, sau să dezvoltăm simptomatologie clinică de anxietate sau depresie. Și atunci este sau nu este sănătos un astfel de stil de viață? Cum este corect să procedăm? Răspunsurile le vei găsi în rândurile de mai jos.
Argumentele pro și beneficiile veganismului
Sunt persoane care simt să devină vegani. Acesta este stilul care li se potrivește cel mai bine și îi face să se simtă foarte bine. Dar oare este sănătos 100%? Depinde de cum îți construiești dieta. Câteva dintre cele mai importante beneficii ale stilului vegan, conform studiilor medicale, sunt următoarele:
- Pierderea în greutate. Dacă stăm să analizăm alimentele consumate de o persoană vegană este de la sine înțeles de ce se va confrunta cu pierderea în greutate. La o greutate prea mare, acest lucru este chiar benefic. La o greutate ce se încadrează în norme cu un indice de masă corporală normal, nu mai este la fel de bine.
- Influență pozitivă asupra gestionării diabetului – nu-l vindecă, însă glicemia se menține în limite bune.

Atenționarea din partea medicilor este că un stil alimentar vegan NU garantează o sănătate de fier. Fiind mult mai restrictivă, această dietă cere mult mai multă atenție la felul în care se combină alimentele consumate, dar și la alimente, în general. Cheia echilibrului este planificarea meselor astfel încât organismul să fie asigurat. Așadar, ce poate mânca un vegan:
- Proteinele se pot lua și din soia, linte sau edamame.
- Vitamina B12 se găsește în cereale fortificate, orez fortificat sau băuturi din soia.
- Acizi grași esențiali – îi găsești în cerealele integrale și legume cu frunze verzi.
- Fierul îl asimilezi din fasole neagră sau fructe uscate.

Argumentele contra și riscurile veganismului
Ca în orice alt domeniu există și argumente contra și riscuri și în ceea ce privește veganismul. Aceste riscuri pot dăuna sănătății dacă dieta vegană nu este echilibrată.
- Excesul consumului de proteine numai din plante poate crește riscul de a dezvolta intestin permeabil. Leguminoasele au niveluri ridicate de antinutrienți, inclusiv lecitină și fitați, ambele crescând permeabilitatea intestinului. Sursele de proteine din animale nu conțin acești antinutrienți.
- Sursele de proteine din soia pot provoca perturbări hormonale și un aport prea mare de metale grele.
- Pericol de anemie din cauza unor cantități prea mici de fier.
- Dereglări la nivel neuronal din cauza cantităților insuficiente de acizi grași. Aceștia au un rol esențial în funcționarea optimă a creierului.
Toate acestea pot apărea din cauza faptului că o dietă vegană nu este naturală pentru oameni. Un mare procent din persoanele care au renunțat la dietele omnivore revin, după un timp, la acestea.
Argumentele pro și beneficiile vegetarianismului
Atunci când se urmează în mod corect, beneficiile unei diete vegetariene nu întârzie să apară. Dacă nu consumi carne, în schimbi alegi mereu să mănânci pâine, paste, zahăr în exces și foarte puține legume și fructe, cel mai probabil vei ajunge să nu te bucuri de beneficiile acestui stil alimentar. Iată care sunt cele mai puternice beneficii:
- Scade tensiunea arterială
- Îmbunătățește simptomele astmului
- Susține sănătatea oaselor

Proteinele sunt responsabile pentru a te ajuta să crești sănătos în greutate și să ai mușchii bine dezvoltați. În plus, joacă un rol esențial în crearea de anticorpi și enzime. Sigur, cea mai cunoscută sursă de proteine este carnea, însă pentru vegetarieni se găsesc soluții în plante:
- Poți consuma iaurt grecesc, brânză cottage
- Poți găti quinoa sau cereale integrale
- Nucile și migdalele sunt bogate în proteine
- Poți consuma lapte
În funcție de subcategoria vegetarianismului în care te regăsești, poți îndeplini nevoia de Vitamina B12 prin consumul de ouă, brânză de toate tipurile, soia, cereale fortificate sau băuturi din migdale.
Omega-3 este un acid gras foarte important de care organismul are nevoie. Ce poate mânca un vegetarian pentru a asimila Omega-3:
- Ulei din semințe de in
- Semințe de chia
- Semințe de in măcinate
- Semințe de cânepă
- Ulei de rapiță
- Nuci
- Pește – în cazul în care ai o dietă bazată pe pește

Argumentele contra și riscurile vegetarianismului
La fel ca în cazul veganismului, o dietă vegetariană poate da greș dacă nu este calculată și pregătită corect. Riscurile la care te expui unor dezechilibre alimentare pe termen lung sunt:
- În funcție de dietă, dacă organismul nu primește suficient de mult calciu acest lucru poate afecta oasele făcându-le fragile.
- Sistemul imunitar poate fi afectat dacă nu se asimilează suficient de mult zinc. Acesta se găsește în carnea de oaie și în semințe de floarea soarelui. De asemenea, imunitatea se poate menține și prin diferite suplimente alimentare.
- Din cauza unei cantități mici de fier se poate ajunge la anemie.
- Conform studiilor, nivelurile scăzute de Vitamina B12 pot duce la simptome de depresie.

În concluzie, ideea vegetarianismului a fost concepută cu mult timp înaintea zilelor noastre. Aceasta s-a perpetuat, s-a dezvoltat și s-a ramificat de-a lungul timpului. Astăzi tot mai multe persoane aleg un stil de viață vegan sau vegetarian și se bucură de beneficiile care vin la pachet cu acestea. Însă, deși există aceste beneficii, dietele slabe în nutrienți, dezechilibrate din acest punct de vedere, au mult mai multe riscuri. De aceea, recomandarea este ca începutul unei astfel de diete să fie supravegheat de un specialist. În felul acesta, te asiguri că faci totul corect și îți menții sănătatea în parametri optimi. Și acum spune-ne…ți-am răspuns la întrebarea “ce înseamnă vegetarian”?
Surse bibliografice:
- Appleby, Paul N. & Key, Timothy J. (2015): The long health of vegetarians and vegans, The Nutrition Society Summer Meeting 2015 held at University of Nottingham, 6-9 July 2015
- Kessler, Christian S. et all., 2016: Personality Profiles, Values and Empathy: Differences between Lacto-Ovo-Veetariens and Vegans, Institute of Social Medicine, Epidemiology and Health Economics, Berlin
- Rosenfeld, D.L. (2018): A Comparison of Dietarian Identity Profiles Between Vegetarians and Vegans, Food Quality and Preference (2018)
- https://www.healthline.com/health/becoming-vegetarian
- https://www.rush.edu/news/health-benefits-vegan-diet
- https://www.healthline.com/nutrition/what-is-a-vegan
- https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/vegetarian-diet/art-20046446