Descoperită pentru prima oară în componența stejarului (lat. quercetum), substanța denumită quercetină este un bioflavonoid prezent într-o mare varietate de plante, fructe, legume, sau chiar în miere.
Quercetina, la fel ca toate flavonoidele, are puternice efecte antioxidante, întrucât protejează membranele celulare și ADN-ul împotriva radicalilor liberi care provoacă stresul oxidativ. Studiile științifice arată că acțiunea dăunătoare a radicalilor liberi joacă un rol în apariția unui număr mare de afecțiuni, începând de la bolile cardiovasculare, până la cancer.
Care sunt alimentele în care se regăsește quercetina, cum acționează aceasta la nivelul organismului, ce efecte benefice are și ce posibile efecte adverse există, te invităm să descoperi în rândurile de mai jos.
SURSE DE QUERCETINĂ
Obișnuiești să le consumi în mod frecvent, însă poate nu știai că fac din parte din lista alimentelor care au un aport semnificativ de quercetină. Iată câteva exemple:
● ceapa roșie (cel mai mare aport);
● merele;
● cireșele;
● strugurii;
● citricele;
● hrișca;
● fructele de pădure;
● broccoli;
● varza kale;
● roșiile;
● ceaiul negru;
● ceaiul verde.
Prezența quercetinei a fost identificată și în anumite remedii naturiste pe bază de plante (e.g. suplimentele care conțin ginko biloba sau ceai verde).
Cum contribuie quercetina la menținerea sănătății organismului?
Cercetările realizate de-a lungul timpului asupra quercetinei au dus la concluzia că aceasta este unul dintre cei mai puternici antioxidanți descoperiți până în prezent și cel mai eficient bioflavonoid folosit în ameliorarea afecțiunilor metabolice și inflamatorii.
ROL ANTIINFLAMATOR
Atunci când organismul este expus unor stimuli dăunători, se declanșează un răspuns imunitar numit inflamație care joacă rol de autoapărare. Scopul inflamației este de a îndepărta celulele deteriorate, agenții patogeni sau orice stimul dăunător din corp. Însă, în anumite cazuri (e.g. bolile autoimune), sistemul imunitar nu mai diferențiază între țesutul sănătos și cel bolnav, acționând prin declanșarea inflamațiilor atunci când nu este cazul. Astfel, una dintre cele mai remarcabile proprietăți ale quercetinei este capacitatea sa de a modula inflamația și de a ajuta sistemul imunitar să se reechilibreze.
ÎMBUNĂTĂȚEȘTE ACTIVITATEA CARDIOVASCULARĂ
Este demonstrat deja că alimentația joacă un rol major în etiologia bolilor cardiovasculare. O dietă fără grăsimi, bazată pe consumul de fructe și legume scade major riscul de accident vascular cerebral și boli coronariene. Asta deoarece plantele sunt cea mai bogată sursă de bioflavonoide, minerale și vitamine, care luptă împotriva tulburărilor metabolice și inflamatorii. Majoritatea flavonoidelor, printre care și quercetina, au acțiune anti-hipertensivă și ajută la scăderea nivelului de colesterol rău din sânge.
CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA SĂNĂTOASĂ A CELULELOR
O proprietate a quercetinei este că funcționează la nivel celular, interferând cu procesele care transformă celulele sănătoase în celule maligne. Există studii care susțin că proprietățile antiinflamatorii și antioxidante ale quercetinei protejează ADN-ul celular de mutațiile periculoase cauzate de agenții care induc cancerul. Totuși, această teorie se află în faza de studiu, iar eficacitatea quercetinei în cazul prevenției cancerului încă nu a fost științific demonstrată.
EFECT ANTIVIRAL ȘI ANTIALERGIC
Quercetina acționează împotriva aproape tuturor tulpinilor de bacterii, în special a celor care afectează sistemul gastrointestinal, respirator, urinar și dermic. Fiind un antihistaminic natural, quercetina are rol și în prevenția alergiilor și a bronșitelor.
Care este doza recomandată de quercitină?
Referitor la prezența quercetinei în mod natural în alimentație, studiile efectuate în diverse țări indică un aport mediu diferit în funcție de sexul persoanelor, regimul alimentar și sursa alimentelor consumate. Cifrele variază între un aport de 4 mg/zi în țări asiatice precum China și 16 mg/zi în țări ca Spania sau Statele Unite. Ca prezență naturală în alimentația de zi cu zi, nu se cunosc restricții privind cantitatea optimă de consumat, sau efecte adverse.
Atunci când este administrată ca supliment, doza obișnuită de quercetină este de aproximativ 500 miligrame de două ori pe zi, nu mai mult de 12 săptămâni. Cu toate acestea, dozele optime de quercetină nu au fost stabilite încă pentru nicio afecțiune. Calitatea și ingredientele active din suplimente pot varia foarte mult de la producător la producător, iar această variabilă face dificilă stabilirea unei doze standard.
Doza benefică pentru fiecare persoană depinde de factori precum vârsta, sexul și istoricul medical. Prin urmare, îți recomandăm să discuți cu medicul înainte de a folosi quercetina sub formă de supliment alimentar.
SURSE:
https://www.cnet.com/health/should-you-take-a-quercetin-supplement-what-you-need-to-know/
https://www.superfoodly.com/quercetin-foods/
https://www.healthline.com/nutrition/quercetin#benefits
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4808895/
https://www.medicalnewstoday.com/articles/324170#dosage
https://www.webmd.com/vitamins-and-supplements/quercetin-uses-and-risks#1
https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-294/quercetin
https://www.verywellhealth.com/the-benefits-of-quercetin-89071
http://www.isoquercetin.net/health-benefits-quercetin/
https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/quercetin
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5214562/
